Altruism=Egoism

        Viața omului este analiza prin privința faptelor altruiste  și a celor egoiste. Altruismul este modalitatea prin care facem fapte bune în mod dezinteresat.

      Am fost atras de mic să ajut alte persoane. Astfel mi-am dezvoltat un stil de viață prin a uita de mine și de a mă concentra pe problemele altora. Zâmbetul acelor persoane, care apărea datorită mie, îmi alimenta întreaga zi cu energie si fericire, îmi dă forța să realizez orice. Acum să nu credeți că mă laud, din contra, partea mai interesantă acum urmează.

      Am stat odată și am analizat  foarte filozofic mai bine care e „treaba cu altruismul astă”, de unde vine. Am ajuns la concluzia că definiția dată de mine de mai sus e falsă: deci nu exista faptă bună fără cel mai mic nevinovat interes propriu!

                Ca să explic mai bine, trebuie să împart altruismul în doua parți:

                                                  1 Altruismul fals;

                                                  2 Altruismul din suflet;

      Nu o să vorbesc foarte mult de prima categorie deoarece știți și voi cu siguranța la ce mă refer. Sunt atâția care, de dragul publicității pozitive, fac acte caritabile, cu toate televiziunile și cu toată presa după ei. Noua modă e să înfiezi copii de prin țări uitate de lume, bineînțeles să aibă altă culoare a pielii decât a ta, că așa îți atragi și fanii de altă rasă (precum Madonna, cu copilul din Africa, care e mai mult pe post de” bling bling” si publicitate).

      A doua categorie este mai complicată. Am realizat că de câte ori nu aveam încredere în mine, ajutam psihologic anumite persoane cu stări mai negative. În acest fel am devenit psiholog mai bun, cu tehnici mai evoluate. De multe ori, după ce „împăcam o persoană cu propria ei voință”, îmi spuneam în gând:  „ți-am spus eu că e floare la ureche”? Să nu mă înțelegeți greșit, nu făceam astfel de acte pentru a-mi dovedi personal că pot . O făceam și o fac din suflet, natural, mă atrage imediat să „repar” o persoană. Dar există acolo și  un mic sentiment egoist de a mă simți eu mai bine după ce realizez asta . Acest lucru se întâmplă si cu cel mai înrăit „Dalai Lama wannabe”. Oricât de pure ar fi intențiile, tot există la oricine măcar acel mic scop de a câștiga respect de sine.

      Nu încerc să-mi exprim o părere negativă despre noi toți, îmi exprim o părere,părerea că nu există altruism pur, fără nici o urmă extrem de mică de egoism.(sunt și eu în „aceeași oală” a altruiștilor,m-aș face singur de râs).  Chiar vă rog să mi-o combateți cu argumente contradictorii logice dacă nu sunteți de acord. După cum spuneam,  e doar o părere de-a mea,  vreau s-o aud și pe a voastră.

http://michellek11.edublogs.org/2009/03/15/altruism-an-impossibility/

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: